Suntem „nişte bieţi demenţi, care-şi caută mântuirea sufletului meditând pe cadavre„( Mircea Eliade – Nopţi la Serampore). Un singur moment de linişte ne-ar aduce pace. O singură clipă de răgaz, de dezlipire de cotidianul monstruos al urbanului ne-ar schimba. Ne-ar îmbrătişa, inundându-ne, cuprinzându-ne în siguranţă.
Îmbrăţişare
Am lucrat destul timp la ea… Nu ştiu dacă e bună(compozitional, cum vin umbele, luminile…), dar sper, că per ansamblu transmite ceva. Oare ce? 😀
